Pe-un drum ne duce dorul-dor,
pe-un drum
ce dincolo de orice călător
mai are-o prelungire.

- Lucian Blaga

*

*

Azi, sâmbătă, 23 august 2008, ora 21:00
În Timişoara, Piaţa Unirii
Sau oriunde altundeva

Via Lucian Ilica

*

Later edit
La ora 21:00, în Piaţa Unirii, trei oameni au venit să aprindă un gând pentru Tibet. Cele şapte lumânări nu au fost dorite acolo, aşa că le-am luat acasă, să ardă în linişte, la geamul meu.

*

*

(Erik Satie / Gymnopédie no. 1)

*

*

*

*

*

*

*

“Iată, cândva, demult, noi nu eram alcătuiţi cum suntem acum, eram cu totul altfel. În primul rând, oamenii erau de trei feluri, nu de două ca acum, de fel bărbătesc şi de fel femeiesc, ci şi de un al treilea fel, care era părtaş la firea fiecăruia dintre cele două. Făptura aceasta omenească din vremurile acelea era un bărbat-femeie, un androgin, iar alcătuirea lui, ca şi numele, ţinea şi de bărbat şi de femeie.

În al doilea rând, cele trei feluri de oameni de pe atunci se înfăţişau, toate trei, ca un întreg deplin şi rotund, cu spatele şi cu laturile formând un cerc; aveau patru mâini şi tot atâtea picioare; singurul lor cap, aşezat pe un gât rotund, avea două feţe întru totul la fel, care priveau fiecare înspre partea ei; patru urechi, două părţi ruşinoase şi toate celelalte pe măsură.

Şi erau înzestrate cu o putere uriaşă, iar mândria lor era nemăsurată, astfel că s-au încumetat să îi înfrunte până şi pe zei.

Vâzând aceasta, Zeus şi ceilalţi zei au stat la sfat, să hotărască ce este de făcut cu făpturile acelea. Zeus, după lungă şi grea gândire, a spus: “Cred că am găsit un mijloc care, păstrând seminţia oamenilor, dar slăbind-o, să pună capăt deşănţării lor. Chiar acum o să-i tai în două pe fiecare dintre ei, şi în felul acesta vor deveni mai slabi şi totodată, sporindu-le numărul, ne vor fi nouă mai de folos.” Şi după ce a vorbit aşa, i-a tăiat pe oameni în două, aşa cum se taie nişte fructe de sorb, ca sa le pui la uscat, sau nişte ouă fierte, cu un fir de păr.

Şi astfel, trupul dintru început al omului fiind despicat în două părţi, fiecare jumătate a început să tânjească după cealaltă şi să se împreuneze cu ea: cuprinzându-se cu braţele şi ţinându-se strâns împletite din dorul de a se retopi într-o singură fiinţă.

Iar dragostea nu este altceva decât un nume pentru dorinţa noastră pătimaşă de a fi din nou întregi.”

(Platon, Banchetul sau Despre dragoste)

*

*

*

*

*

*

Atât am putut/vrut să pozez în timpul concertului REM: noaptea frumoasă de deasupra şi luna în eclipsă.
You shine electric outta sight / Your light eclipsed the moon tonight.

*

* Imagine publicată în Cotidianul , 20 august 2008.

*

*

*


keep looking »